CTP, reacție în scandalul hârtiuța-Dăncilă: Sfântă simplitate!… Nu mai pot s-o critic

Sharing is caring!

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu o sfătuiește pe Viorica Dăncilă să renunțe la ”hârtiuță” după ce aceasta a declarat, în timpul unei dezbateri din Parlament, că preferă să citească de pe „hârtiuță” decât „să spună prostii”.

Digi24:

Articolul continua dupa recomandari

Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 reacția pe care a avut-o premierul Viorica Dăncilă la criticile deputatului PNL Florin Roman, declarând că preferă să citească de pe „hârtiuță” decât „să spună prostii”. Sfatul jurnalistului pentru premier este "să renunțe la hârtiuță și poate că va spune mult mai puține prostii." "E mult mai important să spui ceea ce crezi, să spui ceea ce crezi cu adevărat, decât să reciți de pe o hârtie," a mai spus Cristian Tudor Popescu."Nu știu de ce-mi vine în cap imaginea care i-ar fi generat, i-ar fi născut ultimele cuvinte ale lui Jan Hus când ardea pe rug și o bătrânică din asistență a venit, a luat un gătej mai departe și l-a pus și ea acolo ca să-și aducă și ea prinosul, să ardă mai cu flacără. Hus se pare că ar fi spus: Sancta simplicitas! Sfântă simplitate! Ce poți să spui acestei doamne, nu poți, nu pot s-o critic. Nu mai pot s-o critic. Am făcut-o, la început. Este, nu știu, binecuvântați animalele și copiii. Asta este tot ce poți să spui. E dincolo de a-i reproșa una sau alta, că nu știe limba română, că nu are logică. Dar nu trebuie să aibă logică. Știți de ce? Pentru că dânsa gândește în românește. Și logica e în alte limbi. În română nu. Iată ce a spus doamna: „Decât să vorbesc liber și să spun prostii, mai bine citesc de pe hârtiuță. Și spun lucruri corecte.” Problema e, din tot ce vedem, de un an și ceva de când o vedem pe doamna Dăncilă, e că spune prostii de pe hârtiuță, n-a vorbit liber niciodată. Deci dânsa acum ne-a dat o asigurare cu care putem să cădem în cap pentru că ne-a spus: „Domne, dacă citesc de pe hârtiuță nu spun prostii”. Nu. Dânsa spune cele mai mari prostii când silabisește de pe hârtiuță. Aproape că i-aș spune: stimată doamnă, încercați să fiți o ființă umană, măcar o dată. Încercați să vorbiți de capul dumneavoastră, așa cum puteți. Lăsați hârtiuța și spuneți ce credeți dumneavoastră, fără teama de a spune prostii. E mult mai important să spui ceea ce crezi, să spui ceea ce crezi cu adevărat, decât să reciți de pe o hârtie, spunând, evident, prostii", a declarat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Cât de credibilă e informaţia „Rusia gata să invadeze Ucraina“?Avem două variante de interpretare. Prima este cea de a crede sursa ucrainiană, adică generalul de armată Viktor Mujenko, şeful Statului Major al forţelor armate ucrainiene, care, citat de agenţa oficială de presă de la Kiev, anunţă că Rusia ar pregăti o invazie în Ucraina.A doua posibilitate este de a considera informaţia ca parte a unei acţiuni de propagandă ofensivă din cadrul unei foarte clasice operaţiuni militare destinate mai ales electoratului local chemat la urne pe 31 martie.„Noi prognozăm ameninţări militare în trei dintre cele patru direcţii geografice – nord, est şi sud. Partea rusă încheie (în prezent) completarea la frontierele Ucrainei a «unităţilor ofensive», care împreună cu structuri ale trupelor speciale vor forma baza forţelor de invazie“, a afirmat generalul de armată Viktor Mujenko într-o întâlnire cu ataşaţi militari ai misiunilor diplomatice străine de la Kiev, adăugând că „urmărim o intensificare semnificativă a activităţii inamicului în spaţiul informaţional, unde, printr-o serie de operaţiuni informaţionale şi psihologice, se încearcă influenţarea cadrelor militare ale armatei ucrainene“.Există un asemenea scenariu? Sigur că există, planificatorii militari din toată lumea fiind obligaţi să aibă un scenariu gata pentru orice situaţie, asemeni acestui publicat de cei de la Le FigaroDar, în acest moment, ar fi oare justificată punerea în aplicare a unui eventual plan rusesc de invadare masivă a teritoriului ucrainean, în formula clasică a ofensivei pe mai multe direcţii, vizând ocuparea teritoriului inamic, incapacitarea sau distrugerea unităţilor sale combatante şi ocuparea principalelor centre populate, imediat după ce unităţile avansate au distrus sau au preluat controlul asupra infrastructurilor critice?Greu de imaginat că armata rusă ar putea primi acum un asemenea ordin.(Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Articolul continua dupa recomandari

Cu economia zonei euro încetinind, cu te­meri că vine recesiunea şi cu inflaţia fără vlagă, toată lumea a aşteptat şi a cerut un ajutor de la Banca Centrală Euro­peană. Iar Mario Draghi, preşe­dintele instituţiei care a salvat euro din criza da­toriilor suverane, a anunţat măsuri pe placul băncilor şi burselor de acţiuni.Ieri, BCE a anunţat că va lansa o nouă rundă de credite ieftine pentru bănci, cunoscute ca operaţiuni specifice de refinanţare pe termen lung trimestriale (TLTRO), cea de-a treia începând cu 2016, care se va întinde din septembrie până în martie 2021. Scopul este de a sprijini activitatea de creditare a băncilor din zona euro. Majoritatea experţilor se aşteptau la un astfel de pas. De asemenea, BCE a menţinut dobânzile de politică monetară (dobânda principală de refinanţare la 0%, iar dobânda pentru depozite la -0,4%) şi a indicat că nu va efectua nicio majorare de dobânzi anul acesta. În condiţiile date, investitorii pe burse nu puteau spera la mai mult. În urma anunţurilor, euro s-a depreciat, iar acţiunile companiilor cotate de principalele burse europene şi-au întrerupt declinul de până atunci şi au început să crească.Totodată, Draghi a livrat ceea ce nimeni nu a vrut, dar era de aşteptat: înrăutăţirea prognozelor de creştere economică. Astfel, BCE şi-a micşorat estimarea de creştere pentru anul acesta de la 1,7% la 1,1%, iar pe cea pentru 2020 de la 1,7% la 1,6%. Însă niciunul dintre membrii consiliului guvernator al BCE nu crede că există vreun risc semnificativ ca economia zonei euro să intre în recesiune, a insistat Draghi. El a precizat că prognozele de creştere au fost modificate notabil în jos deoarece „ne aflăm într-o perioadă de slăbiciune persistentă şi de incertitudine generalizată“.Opinia generală este că BCE a luat aceste măsuri în condiţiile în care în general băncile centrale inversează cursul normalizării politicii monetare. Spre exemplu, Rezerva Federală americană, cea mai puternică bancă centrală din lume, a semnalat că va lua o pauză cu majorările de dobânzi şi că nu-şi va mai micşora balanţa de active şi pasive, o decizie lăudată de investitorii în acţiuni, scrie CNBC. Problema este că producţia industrială şi exporturile se contractă, iar băncile comerciale par să fie tentate să restrângă creditarea, ceea ce frânează şi mai mult creşterea economică.(Mai multe detalii AICI)